Yahaya Kuta
Mohammad Yahaya Kuta ( ni kúkurú MKYahaya tàbí Ọ̀jọ̀gbọn MKuta ; ti a bi ni Ogúnjọ́ Oṣu Kẹwa ọdún 1962) jẹ onkọwe fún àwọn ọmọ ile-iwe Naijiria, ati olukọ ọjọgbọn ti ìmọ̀ iṣẹ́ ọ̀gbìn àti ìṣàkóso igbó, ni Fásítì ìlú Ibadan . [1] [2] [3] O jẹ akọwe fún ìjọba ipinlẹ Niger láti ọdọ Gómìnà Mu'azu Babangida Aliyu, o si tun jẹ kọmísánnà fún ètò ìròyìn àti iṣẹ àgbẹ ní ipinle Niger . [4]
Ẹkọ
[àtúnṣe | àtúnṣe àmìọ̀rọ̀]O bẹrẹ ẹkọ re ni ilú Minna, ni ọdún 1975 – 1980 o lọ sí Government Teachers College, Wushishi, o si ni NCE ní Niger State College of Education, Minna níbi ti o ti ka ìmọ̀n nípa ọ̀gbìn ni ọdún 1984. O si gba B.Sc ni ekọ Imọn nkán ọ̀gbìn Sáyẹnsì pẹlu kilaasi keji lati Fasiti ìlú Calabar, o si gbà ìwé ẹ̀rí ìyẹ̀wù kejì ní Sáyẹnsì ní ọdún 1991 àti àwọn ìyẹ̀wù ti o tẹleè ni Fasiti ìlú Ìbàdàn ni àti Fásítì ìlú Calabar ni ọdún 1995. [5] [6]
Àwọn àtẹ̀jáde
[àtúnṣe | àtúnṣe àmìọ̀rọ̀]Iṣẹ ti a gbejade nípasẹ Muhammed Kuta. [7] [8]
- Vol 6, No 1 (2002) - Ayẹwo Awọn nkan ti Ipo Ilera Ibisi Awọn Obirin ni Bida Emirate ti Ìpínlè Niger, Nigeria, African journals online (AJOL).( )
- Awọn eniyan Nupe ti Nigeria' Studies ti awọn ẹya ati awọn ẹya 1. 95-110. Iwe orisi Ethnographic iṣẹ Ede Nupe-Nupe-Tako (nupe1254) 2003 (autotranslated lati Maho ká ifami sí eto) ProvidersJouni Maho's bibliography of Africa. [9] [10]
- The Nupe People of Nigeria Article · December 2003. [11] [12]
- Aimọkan jẹ aisan: ere kukuru lori ẹkọ ilera ibisi . 2000, English. [13]
- Orin abinibi fun ẹkọ ere idaraya, 2007.
- AIDS Batan na e wu eza na in Bide Emirate, Nigeria by Mohammed Kuta Yahaya. 2000, English.
- Ibaraẹnisọrọ fun iyipada awujọ ni awọn orilẹ-ede to sese ndagbasoke . Ọdun 2008, Gẹẹsi.
- Ijọpọ ti kii ṣe deede / ẹkọ iṣe pẹlu eto ẹkọ iwọ-oorun, Gẹẹsi.
- Awọn ipinnu ala-ilẹ, nipasẹ Apejọ Awọn Gomina Ipinle Ariwa Naijiria 2007-2011, Gẹẹsi.
- Talba ati regalia rẹ . Ọdun 2011, Gẹẹsi.
- Iwe akọọlẹ ti ibaraẹnisọrọ agbaye . Ọdun 2003, Gẹẹsi.
- Idagbasoke ati awọn italaya ti Bakolori Irrigation Project ni Sokoto State, Nigeria. Ọdun 2002, Gẹẹsi.
- Intellectual Capital Project, Niger State: idagbasoke ni eka ogbin.
- Ipinle Niger: iṣẹ-ṣiṣe ati alapon nipasẹ Kamar Hamza ati Muhammed Kuta. Ọdun 2012, Gẹẹsi.
- Ibaraẹnisọrọ idagbasoke: awọn ẹkọ lati iyipada ati awọn iṣẹ imọ-ẹrọ awujọ . Ọdun 2003, Gẹẹsi.
- Ibaraẹnisọrọ fun iyipada awujọ ni awọn orilẹ-ede to sese ndagbasoke Idagbasoke ati awọn italaya ti Bakolori Irrigation, Ise agbese ni Ipinle Sokoto, Nigeria.
- Aimọkan jẹ aisan, 2000.
- Orin abinibi fun ere idaraya- ẹkọ .
- Nṣiṣẹ pẹlu awọn obirin igberiko: imọran ilana. [14]
- Awọn ẹkọ lati Arun Kogboogun Eedi Batan na e wu eza na' neei Bide Emirate, Nigeria Nṣiṣẹ pẹlu awọn obinrin igberiko: methodological considerations, 1995.
- Awọn ipa ti ogbin lori ilera ayika ni Nigeria [15] [16]
- Lati ilẹ. Ọdun 2008. [17]
Awọn itọkasi
[àtúnṣe | àtúnṣe àmìọ̀rọ̀]- ↑ https://web.archive.org/web/20200129213910/https://agric.ui.edu.ng/mkyahaya
- ↑ https://web.archive.org/web/20200129205501/https://www.ui.edu.ng/gallery/professor-mohammed-kuta-yahaya-department-agricultural-extension-faculty-agriculture
- ↑ https://www.ajol.info/index.php/ajrh/search/authors/view%5B%5D?
- ↑ https://allafrica.com/stories/201106031161.html
- ↑ http://topesilva.tripod.com/ccrhs/id5.html
- ↑ https://en.wikipedia.org/wiki/Yahaya_Kuta#cite_ref-6
- ↑ https://worldcat.org/identities/lccn-no2001071482
- ↑ https://viaf.org/viaf/46417238
- ↑ https://www.researchgate.net/publication/237534986
- ↑ https://doi.org/10.1080%2F0972639x.2003.11886489
- ↑ https://www.researchgate.net/publication/237534986
- ↑ https://glottolog.org/resource/reference/id/152944
- ↑ https://en.wikipedia.org/wiki/Yahaya_Kuta#cite_ref-13
- ↑ https://en.wikipedia.org/wiki/Yahaya_Kuta#cite_ref-14
- ↑ https://en.wikipedia.org/wiki/Yahaya_Kuta#cite_ref-15
- ↑ https://en.wikipedia.org/wiki/Yahaya_Kuta#cite_ref-16
- ↑ Nkonya, Ephraim M. (2008). From the ground up.https://en.wikipedia.org/wiki/Yahaya_Kuta#cite_ref-17