Ogbonna Oparaku

Lát'ọwọ́ Wikipedia, ìwé ìmọ̀ ọ̀fẹ́

  Oparaku Ogbonna Ukachukwu jẹ́ ọ̀jọ̀gbọ́n ọmọ orílẹ̀-èdè Nàìjíríà nípa ẹ̀rọ ẹ̀rọ abánáṣiṣẹ́ láti Yunifásítì ti Nàìjíríà, Nsukka.[1][2] O jẹ olukọ tẹlẹ ti Oluko ti Imọ-ẹrọ ati ori ti ẹka ti itanna ati ẹrọ itanna. O jẹ ọmọ ẹgbẹ ti Nigerian Society of Engineers (NSE) ati Institute of Electrical and Electronics Engineers (IEEE).[3][4]

Ẹkọ[àtúnṣe | àtúnṣe àmìọ̀rọ̀]

Ogbonna gba iwe eri ile iwe West African School Afikpo ni odun 1975. O gba iwe-iwe giga University of Nigeria Nsukka ni odun kan naa o si jade lodun 1980. O je anfaani British Council Sikolashipu ni 1985 o si lo lati tesiwaju re siwaju sii. oye dokita. Ni ọdun 1988, o gba PhD rẹ ni Solid State Electronics ati idojukọ lori “Iṣelọpọ, Iwa ati Awọn ẹkọ iduroṣinṣin ti InP/ITO Solar Cells lati University of Northumbria ni Newcastle.[5]

Iṣẹ[àtúnṣe | àtúnṣe àmìọ̀rọ̀]

Ogbonna bere ise re leyin NYSC re gege bi Onise-ẹrọ Itọju gegebi General Electric Company (Telecommunications) ni Apapa. Ni 1983, o gbaṣẹ nipasẹ University of Nigeria Nsukka gẹgẹ bi oluranlọwọ mewa nibiti o ti ṣiṣẹ ni ẹka ti Imọ-ẹrọ Itanna ati Ile-iṣẹ National fun Iwadi Agbara ati Idagbasoke titi di igba ti o fi jẹ olukọ ni ọdun 2003.[2][3]

Awọn ipinnu lati pade Isakoso[àtúnṣe | àtúnṣe àmìọ̀rọ̀]

Ogbonna ni a yan gẹgẹbi Oludari Ile-iṣẹ ti Orilẹ-ede fun Iwadi Agbara ati Idagbasoke lati 2004 si 2009. Ni ọdun 2011, o jẹ olori ti Ẹka ti Imọ-ẹrọ Itanna.[2][5]

Omo egbe ati idapo[àtúnṣe | àtúnṣe àmìọ̀rọ̀]

Ogbonna is a member of Nigerian Society of Engineer, Institution of Electrical and Electronic Engineers (IEEE), Solar Energy Society of Nigeria. He is a fellow of International Solar Energy Society, the Council for the Regulation of Engineering in Nigeria(COREN) and Nigerian Meteorological Society[3][4]

Omowe Iyato / Special Awards[àtúnṣe | àtúnṣe àmìọ̀rọ̀]

i) Sikolashipu Igbimọ Ilu Gẹẹsi fun ọdun meji M.Phil. eto ni UK (1985-1987)

ii) Sikolashipu funni lati pari eto PhD. fi fun Northumbria University ni Newcastle Lori Tyne fun iwadi lori ITO/InP aaye oorun ẹyin nipasẹ awọn British Aerospace Department. Oṣu Kẹta ọdun 1987

iii) Ni Oṣu Kejila ọdun 2003, Ẹgbẹ Agbara Oorun ti Nigeria fun olugba ni akọle ti “Fellow, Solar Energy Society of Nigeria” ni ọlá fun awọn ilowosi pataki wọn si awujọ lapapọ ati si iwadii agbara, idagbasoke, ati itankale ni pataki.

v) Ile-iṣẹ Kariaye fun Fisiksi Imọ-jinlẹ, Trieste, Ilu Italia, fun Abdus Salam ni ifiweranṣẹ “Olugba ẹlẹgbẹ” ni aaye ti awọn imọ-ẹrọ agbara ti kii ṣe isọdọtun. Lati Oṣu Kẹta ọdun 2004 titi di Oṣu kejila ọdun 2009, Aami Eye naa wa ni ipa.

vi) Aami Eye Akosile Agbaye. Fifun ni ọlá ti, ati ni idanimọ ti, Igbimọ Olootu Akọọlẹ Agbaye[6]

Awọn atẹjade ti a yan[àtúnṣe | àtúnṣe àmìọ̀rọ̀]

  • [free A Performance Evaluation of a Multi-Agent Mobile Learning System]. free. 

Awọn itọkasi[àtúnṣe | àtúnṣe àmìọ̀rọ̀]